luni, 28 septembrie 2015

Brânduşa de toamnă

Brânduşa de toamnă (Colchicum autumnale) este o plantă relativ mică, toxică, care creşte pe câmp, păşuni. Ea aparţine de familia Colchicaceae, iar substanţa activă, colchicina, este folosită în medicină.

Toate părţile plantei conţin toxina, care are efect după două până la şase ore, simptomele de intoxicaţie manifestându-se la început prin senzaţie arsuri la nivelul gurii. Urmează greutăţi de deglutiţie, senzaţie de vomă, vomitări şi diaree cu sânge, la copii chiar paralizia centrului respirator şi moarte.

Plantă erbacee, toxică, înaltă de 10–13 cm, cu frunze mari alungite şi flori liliachii, care înfloresc toamna. Fructul este o capsulă lungă care ajunge la maturitate în primăvara următoare,de culoare brună, ce se deschide prin trei valve şi conţine numeroase seminţe. Brânduşa de toamnă, fiind una din cele mai toxice plante de la noi astfel încât intoxicaţia poate să survină nu numai ingerării de flori sau seminţe, ci şi în urma consumării laptelui de oi şi capre care s-au hrănit cu frunzele acstei plante. De obicei vacile nu se ating de această plantă. În scopuri medicinale se utilizează doar seminţele recoltate la deplina lor maturitate, acestea având o formă sferică cu diametrul de 1–2 mm, de culoare negricios-violacee, cu suprafaţa punctat reticulară, fară miros şi cu un gust amar şi iute. Capsulele se recoltează când au o culoare albă cu un început de brun spre vârf, în luna august.

Componenţii principali
Alcaloizi :
- colchicina
- tricolchicozida
- demecolcina

Proprietăţi
- antigutoase
- anticanceroase
- antireumatice
- antiinflamatoare
- analgezice

Sursa : https://ro.wikipedia.org/wiki/Br%C3%A2ndu%C8%99%C4%83_de_toamn%C4%83




















marți, 22 septembrie 2015

Capra neagră

Capra-neagră (Rupicapra rupicapra) este un animal care face parte din familia Bovidae, subfamilia Caprinae. Ea este răspândită în regiunile muntoase din Europa şi Asia Mică.
Animalul are o înălţime între 110 şi 130 cm, are o coadă scurtă (maximum 8 cm), având înălţimea la greabăn de 75 cm, cântărind între 30 şi 50 de kg. Are un corp relativ scund, picioare musculoase cu copită despicată, un gât relativ lung terminat cu un cap scurt prevăzut la ambele sexe cu două coarne inelate şi încovoiate spre îndărăt. În spatele coarnelor se găsesc două glande care secretă în perioada de împerechere un lichid cleios cu miros neplăcut. În timpul verii capra-neagră are o culoare spălăcită brun-roşcată, partea inferioară a corpului fiind alb-gălbui, având pe spate o dungă neagră. Iarna culoarea caprei este brun închis, brun negricios, fiind alb pe abdomen şi picioare, capul fiind de culoare albă-gălbuie, pe creştet având o dungă de culoare închisă.
Capra-neagră trăieşte în regiunile înalte stâncoase din munţii Alpi, regiunea Savoia (Italia, Elveţia) până sudul Franţei, Pirinei, Dalmaţia, Grecia, iar spre nord până în Anatolia, munţii Caucaz, munţii Carpaţi (România), Steiermark (Austria), Tatra Mare (Slovacia), Schwarzwald (Germania).
Animalul trăieşte în grupuri de 15 - 30 de capre formate din capre tinere şi femele. Această structură socială se schimbă în funcţie de anotimp. Vara un animal stă tot timpul de pază pentru a da la timp în caz de primejdie semnalul de alarmă. Iarna această supraveghere este mai puţin severă, grupurile conduse de un ţap, putându-se amesteca între ele. În luna noiembrie este perioada de împerechere, ca la sfârşitul lunii mai să fie primele fătări de iezi care ţin până la începutul lui iunie. Perioada de gestaţie la caprele-negre durează 6 luni, iezii devin maturi la vârsta de trei ani, iar o capră-neagră poate trăi între 15 şi 20 de ani. Hrana lor constă din măceşe alpine, muguri şi vlăstari de foioase sau conifere, frunze de plante diferite, iarna caprele consumă muşchi sau licheni. Pericolele la care sunt expuse caprele-negre sunt căderile de stânci, animalele de pradă ca râsul, lupul, ursul, vulturul, iar aici se pot aminti şi vânătorile organizate de om.

Am intalnit-o destul de des in Ceahlau, Bucegi, dar mai ales in Piatra Craiului, unde, pare a fi mai invatata cu turisti