Dimineaţă în Ceahău

Ceahlău - Jgheabul Urșilor - (Ursăriei)

Este cred cea mai ușoară şi scurtă cale de a ajunge de la Izv. Muntelui  la Cabana Dochia

Practic, se intra in Fundul Ghedeonului, se trece pe langa Crucea lui Paul,  apoi pe sub Turnul Căldăruşei se urcă abrupt din dreptul Zarurilor pana la Fereastra - este portiunea cea mai dificila - si apoi se urmeză un jgheab clar - in cărțile dr. Iacomi este al Urșilor - pe placarda PNC J. Ursăriei intrand apoi in traseul ce vine din Poiana Maicilor - Claile lui Miron.

In ieşirea de duminică in care am avut şi noutăti : Silviu de la Constanţa, Angelo de la Torino - un pustiulica simpatic de 11 ani, alaturi de Amalia, Lenus, Victor (deja veteran + la a doua iesire in Ceahlău), am ales acest traseu de urcare,

Deasupra Crucii lui Paul,  ne mănancă puţin talpa şi mâna să urcam pe piara de deasupra. Este un punct de belvedere nu deosebit, dar care ofera totusi un unghi inedit spre Acele Caprei şi Turnul cu Cremeniş 

Portiunea de pana la Zaruri e plina de stanci  

Trecem pe sub Turnul Căldăruşei

Ajungem la Zaruri - două pietre imense ce au blocat prin rostogolire intrarea in jgheab

Umează o porţiune cu grohotiş şi vegetaţie...

 Apoi pământ şi rădăcini (4x4)

Aruncăm o privire in spate

Ajungem apoi in ferestra si ... greul a trecut

Intrăm apoi în Jgheab si nu după mult timp intersectam Drumul Ţuţuienilor (ţn vest ne duce - pierdut - in Treapta Intermediara a Ocolasului pe la Polita Caprioarei - Vf. Vânturiş - Vf. Afiniş - Clipa de Calcar / spre est :  pana in zona Politelor - Piatra cu Apa)

Privire in spate : in stanga Turnul Căldaruşei - in dreapta o parte din Creasta Ascuţită

Lasăm în spate turnul secundar al Căldăruşei

Jgheabul Urşilor

Pumnul-  piatra ce străjuiește ieșirea din Jgheab 

ATENTIE, traseu nemarcat! – avertisment pentru cei care incearca sa se inspire de aici pentru iesirile la munte

Flora Ceahlaului la inceput de iulie

Sângele voinicului

Sângele voinicului (Nigritella rubra) este o plantă din familia Orchidaceae. 

Are tulpina dreaptă, înaltă de 8–14 cm. Frunzele sunt numeroase și înguste, alungite, îndreptate spre cer. Florile sunt mici și numeroase, strânse la vârful tulpinii într-un ghem oval. Florile au culoarea roșie-purpurie întunecată, cu miros plăcut de vanilie. Rădăcina este formată din tubercule spintecate. Înflorește în luna iunie și august.

În România se găsește foarte rar, în munții Carpați în nord-est și la sud. (https://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2ngele_voinicului)

Am tot umblat prin munti, sunt destul de atent la detalii, dar nu o intalnisem. Este frumoasa - este o orhidee - si destul de rara.

Ieri, am intalnit 3 exemplare la distante destul de mari una de alta, in Ceahlau.

Picaturi...

"Vin, răsbătut de picături de rouă dese,

De vântul dimineţii îngheţând pe frunte.

Îngăduie-oboselii reculese

Ca să viseze-odihnitoare clipe scumpe."

Paul Verlaine - Green