luni, 31 august 2015

Garofiţa Pietrei Craiului

Garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus callizonus) este o plantă din familia Caryophyllaceae.

Garofiţa Pietrei Craiului creşte numai pe brânele stâncoase şi grohotişurile din Piatra Craiului, fiind endemică pentru acest masiv din România.

Meşter neîntrecut în descrierea naturii, Ion Simionescu o prezintă astfel: «Petalele, răsfrânte larg, sunt de un roşu şters. Pe ele sunt trase dungi, în lung, de un roşu mai aprins, iar spre lăuntrul florii, o rotiţă de dantelă fină cu ochiuri mici, de aceeaşi culoare mai închisă. Urmează apoi un cerc alb, cu raze iarăşi roşii, iar în mijloc, un joc de verde şi de alb neîntrerupt…»

Tulpina este scurtă, de 50 - 100 mm înălţime. Poartă la vârf o floare cu corola de cca. 30 mm în diametru. Floarea, de culoare roşu-carmin, este formată din cinci petale, dinţate la vârf. Florile la bază au o pată purpurie, împestriţată cu alb şi cu peri albi, mătăsoşi, strălucitori. În centrul florii se află un inel purpuriu caracteristic. Pe dos, petalele sunt alb-verzui. Înfloreşte în luna august.

Frunzele, aşezate în perechi, sunt înguste şi alungite, având lungimea de 20 - 40 mm.
Acum vreo 150 de ani planta nu era cunoscută. A fost descoperită pe crestele prăpăstioase ale Pietrei Craiului, de doi botanişti transilvăneni. Apariţia ei a produs senzaţie şi nedumerire în lumea ştiinţei. La momentul respectiv, ea nu mai fusese găsită în niciun alt loc din lume, şi nici măcar pe vreuna din culmile muntoase vecine Pietrei Craiului. Pe de altă parte, această garofiţă nu seamănă cu garofiţele cunoscute. Se pare că originea ei nu este cunoscută nici astăzi.

Supravieţuirea ei în Piatra Craiului s-ar explica prin poziţia oarecum izolată a masivului. Dar şi aici se găseşte mai ales pe culmea vestică a masivului, dinspre valea Dâmboviţei, la limita dintre etajele subalpin şi alpin, ori rătăcită prin iarba ce acoperă stâncăriile din partea inferioară a zonei alpine. Aşadar, o floare rară, care se pare că ar creşte doar într-un singur loc pe planeta noastră — Piatra Craiului.

Înfloreste în luna august. Popular i se mai spune „Garoafa Craiului”. Este o planta monument al naturii si este ocrotita prin lege.
Sursa :  http://www.anidescoala.ro/divertisment/stiati-ca/plante/garofita-pietrei-craiului-dianthus-callizonus/









vineri, 28 august 2015

Poveşti din Crai - (9)

ZIUA a III-a
Şaua Padinei Închise - La Gavan (1880 m) - Brana Caprelor -  Grota Caprelor -  Curmatura Prapastiilor (1510 m) - Refugiu Diana -  Saua Chiliilor (1120 m) 

















Poveşti din Crai - (8)

Şaua Crăpăturii (1660 m) – Vf. Turnu (1911m) – Şaua Padinei Închise (1935 m)  P.R.

Traseu frumos, de fapt cred ca cireașa de pe tort a zilei (recunosc ca nu imi place sa cobor) desi nici Brana Caprelor nu e urata.
Dificultate medie,cu unele zone un pic mai dificile de cățărare. Am beneficiat de vreme buna, un pic prea cald poate.
 Lasam in spate Piatra Mica 

 Cataram 




 Zone mai expuse 
 Zărnești 

 Spre Vf. Turnu
 Am ajuns 


 Spre Şaua Padinei Închise
 Spre Brana Caprelor


Poveşti din Crai - (7)

Ziua a III-a
Am plecat de la Casa Craita - gazda noastra, pe drumul Plaiul Foi - Zarnesti, oprindu-ne in dreptul Vaii Crăpăturii. Am lasat masinile si am mers pe drumul forestier ce urca, iar, mai apoi, am urmat banda galbena pana in Saua Crapaturii
Urcusul,  lin in prima parte, devine din ce in ce mai abrupt in partea medie si superioara, mergând printre pereti Pietrei Mici si Turnu.

Cosas la munca 
Dupa un drum ce ne-a cam plictisit, prin padure am ajuns intre pereti, cu grohotis si pietre 






 Acul Crăpături 





  Balconul din Saua Crăpături 


Piatra Secuiului

 Accesul in Piatra Secuiului se face din localitatea Rimetea , la 28 de km de Turda.  Localitatea medievală este menționată pentru prima dat...