Din nou ca pe Ace

Dupa mult timp ne-am adunat iar multi.  Plănuisem Ceahlău cu zade,împreună cu Paul - Titus a lipsit motivat- dar vorbisem ceva si am ales pana la urma cu totul si cu totul altceva. De adunat, ne-am adunat : Paul cu Lenus (absenti o perioada), Horațiu cu Dana, Alex (si sărbătorit), Mimi, Cristina, Eugenia, Caty, Nadia cu Petruța (ce avea încă rău de înălțime - numai ea știe  prin ce emoții a trecut) si eu.
Traseul impune o anumita pregătire si mai ales anumite pasaje si traverse cu risc. Dar, am mai întins coarda (la propriu / la figurat), cordelina si am ajuns sus.
Vremea acceptabila însă atmosfera lăptoasă, cu lumina chiar murdara (suna impropriu dar chiar asa era), abia spre sfârșit a apărut - in sfârșit - soarele.
Traseul este spectaculos pentru ca te plimbi efectiv pe terasele sau grădinile - cum le zice Paul - de sub Acele Caprei, ca apoi sa te declari învingător avându-le la picioare.
Timpul zadei era un pic trecut, dar ne-au mai rămas si câteva ace de zada.
Pentru cine nu știe, zada (larice, crin) este singurul conifer cu frunze cazatoare, care toamna si primavara are un colorit deosebit.Este un arbore fotogenic.

Cate unul pe carare 

 Obiectivul propus vazut din Fundul Ghedeonului

"Şi ce cap frumos răsare! Nu-i al meu? Al meu e oare?" - Foto : Paul Airinei 

Lumina murdara

 Omagul - este o planta foarte otravitoare, mai ales radacina si semintele, de fapt, este una dintre cele mai otravitoare specii de plante din Europa Centrala. Este planta ocrotita. Aici portiunea cea mai usor de colectat

Semne 

 Pentru Petruta incepe greul 

 Zada-i inca galbena