vineri, 25 iunie 2010

Neputinta..

Ne învârtim în jurul cozii...
Încercam să (re)descoperim roata, focul, mersul pe bicicletă.
Reinventam apa, cercul.
Suntem conştienţi că o ducem rău, ştim vinovaţii, ii arătăm cu degetul, suntem convinşi că facem rău, dar ne menţinem pe poziţie.
Toata lumea are dreptate in Romania : şi hoţul, şi prostul, şi ţăranul, şi medicul, şi profesorul, şi judecătorul, şi avocatul, şi ţiganul ...
Toţi avem dreptate şi în acelaşi timp cred că nimeni ...
Ca in bancul ala :

La judecatorie, ia cuvantul X, pledează. Judecatorul il ascultă şi îi spune : "Ai dreptate"
I se dă cuvântul şi lui Y, celeilalte părţi, pledează contrar, judecatorul il ascultă şi îi spune : "Ai dreptate"
Cineva din public Z, se ridică şi cere cuvîntul :
- D-le judecator, nu se poate şi X şi Y să aibă dreptate, pentru că ei au pledoarii contrarii.
Judecatorul il ascultă şi îi spune : "Ai dreptate si dumneata"

Pentru că prea rau ne merge ...
Prea cu spatele mergem inainte.
România a ajuns aici datorită nouă.
Noi nu am ales ce trebuia, noi am acceptat, noi încercăm mereu să tragem statul în piept, să furăm de la stat, să păcalim statul...
Paradoxal sau nu, acum, când am ajuns la fundul sacului, când ne e din ce in ce mai greu, când ne paşte falimentul ca ţară şi pe majoritatea dintre noi şi ca oameni... ajungem la concluzia că "STATUL SUNTEM NOI !"
Prima dată, după anunţarea măsurilor de austeritate, patroni râdeau, bugetarii plângeau... Acum, după ce nu se mai reduc pensiile cu 15 %, s-ar putea să plângă şi ei...
Vom mai vedea...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu