marți, 31 iulie 2012

Ceahlaul - versantul vestic

Vin cu o serie de fotografii facute sambata-duminica, din Poiana Stanilelor si Creasta Pietrei Sure.
E un alt unghi, destul de putin folosit.




















luni, 30 iulie 2012

Piatra Sura

"Deşi explorată foarte puţin, până în anul 1963 a purtat numele de "Masivul Piatra Sură" şi avea 1352 m, cu aprox. 200 de m mai puţin decât acum. Geologic, extrem de interesantă - conform studiilor făcute de Academician Prof. Dr. Ion Băncilă, ruptă de masivul Ceahlău şi rămasă departe de ochii şi piciorul oricărui turist, separată în partea răsăriteană de Stănilele Mari prin depresiunea ce formează Poienile Stănilelor, delimitată şi despărţită de Curmătura Stănilelor la nord, de Cheile Bistrei Mici şi la sud de Bâtca Neagră (1389 m) prin Cheie Bistrei Mari, printr-un lanţ de 7 cascade, cu partea apuseană formată din Poiana Pietrei Sure, poiană văzută din Obcina dintre Bistre, Piatra Sură ne îngăduie doar să-i admirăm colţii, ţancurile şi stâncile ascuţite, despărţite între ele de adânci şi prăpăstioase hăuri, extrem de înclinate jgheaburi şi înfiorătoare hornuri." (sursa : http://alpinet.org/main/poteci/puncte_ro_t_piatra-sura_id_3918.html
Initial era planificata o iesire pe Ceahlau, dar invitatiile lui Titus Hen sunt de nerefuzat. Pentru ca este un bun cunoscator al muntelui, un mare iubitor si pasionat de nemarcate. Am facut jonctiunea cu el si sotia lui la Piatra Neamt, am transbordat bagajul si am mers pana in Poiana Stanilelor. Am facut aici jonctiunea cu Claudiu, Marius si Viorel. 
Facem cunostinta, si dupa o masa destul de bogata se ia hotararea sa dormim sub cerul liber. Ne tragem mai aproape de temelia bisericii, foiaie de cort, saci de dormit, ceva experiente de a scrie cu frontala pe cerul noptii...
Noapte instelata, caini ce latra, adiere fierbinte, liniste, somn... dimineata ...
La 7.15 plecam.
Traseul : Poiana Stanile - Creasta Pietrei Sure de la nord la sud, cu coborare prin Jgheabul cu Urzici - Canionul - Cascada si Cheile Bistrei Mici - Poiana Pietrei Sure - Bouarie - Poiana Stanile. Initial trebuia sa ne intoarcem pe Cheile Bistrei Mari, dar din cauza de zmeura multa am renuntat.
Voi posta in mai multe episoade - impartind oarecum imaginile in capitole.













Foto Titus Hen
Foto Titus Hen








Foto Titus Hen
 Foto Titus Hen
Foto Titus Hen

miercuri, 25 iulie 2012

Poveste

A fost odată, ca niciodată, că de nu ar fi ... nu s-ar fotografia şi posta...
O fost duminică dimineaa un ghemtoc de caţel mic, rotofei, plin de purici (probabil) şi de idei. Deşi nu avea plancarda cu "Câine rău", după cum a fost tratat de mămica lui, cred că era...
Bine ca la faţa locului nu era nici un reprezentant al vreo unei asociaţiile de iubitori de animale, sau Poliţia animalelor, ca vedeam biata căţeluşă la adapost, pentru "rele tratamente aplicate minorului".
Ideea era da piciul nu voia micul dejun. 
Mămica, nici una, nici două, l-a înşfăcat de după ceafă, l-a dus în mijlocul drumului (cred ca să îl facă de râs), şi vrei nu vrei : bea cătel lapte de la mama...
A încercat vigilenţa mamei şi după câteva gâturi a dat să o zbugheasca mai ceva ca Nică când îl fugărea Mătuşa Mărioara, dar ... nu a avut sanse. A fost prins şi silit să pape tot, până la ultima picătură...
Asta e, la animale se mai poate face (încă) educaţie şi cu forţa.
Las imaginile să vă povestească restul...










Şi am încălecat pe o şa... plina de căţei şi ea ...