sâmbătă, 14 mai 2011

Maria Finder

A fost profesor și director al Liceului "Vasile Alecsandri" Bacau, a fost profesor si OM.
Acum este un profesor pensionar, ce își duce cu demnitate bătrânețea. Cu mândria ca si-a făcut datoria.
L-am cunoscut în toate cele 4 ipostaze : mama - o aveam colega Laly - fiica mai mică, profesor - o singură dată nu am învățat la geografie în doi ani, m-a ascultat si văzând că sunt cu mult pe deasupra subiectului mi-a spus : "Sunt convinsa că s-a întâmplat ceva de nu te-ai putut pregăti cum trebuie pentru azi, nu te întreb ce, însă sunt convinsa că data viitoare vei ști de 10". Aşa m-a convins că nu mă pot duce niciodată nepregătit la geografie. Am cunoscut-o ca director de liceu, într-o perioada nu tocmai fericită a învățământului românesc. Chiar neagră. Liceul fusese teoretic, apoi, în 1978 devine Liceu de Științe ale Naturii, cu două clase în treapta a II-a (chimie-biologie si filologie-biblioteconomie) din 10 câte fuseserăm în prima treapta. Era unul din liceele de elită ale Bacăului, însă încet-încet,  s-a impus să devenim liceu industrial. Când noi am început sa avem aceasta componentă industrială, alții deja purtau aceasta titulatură. A avut puterea să nu accepte orice profile, sa aleagă răul cel mai mic, din prăpastia care se deschidea în faţă : chimie alimentară, chimie industrială - ecologie, mecanică (lăcătușerie), păstrând însă şi chimie-biologie, profil prin  care devenisem printre cele mai bune licee din țară.
A fost omul care și-a pus amprenta destul de profund asupra mea ca om. 
Terminasem liceul, dădusem la facultate, avusesem ghinion, și am venit la liceu să întreb dacă mi se dă repartiție - pentru cei tineri : pe atunci dacă terminai un liceu şi nu luai la facultate, obligatoriu trebuia să te încadrezi în muncă, statul oferea obligatoriu un loc de muncă - am găsit-o pe "tovarășa" directoare la scoală, am întrebat-o când primim repartiții, iar dumneaei mi-a propus funcția de maistru-instructor la același liceu, speculând, de la inspecțiile efectuate, aptitudinile mele spre biochimie. 
Am acceptat după o săptămâna de gândire, și am devenit coleg cu foștii mei profesori. 
A știut să mă ghideze în aşa fel încât, după 2-3 ani eram unul din cei mai bun maiştri-instructor din domeniul respectiv. Poate, dacă nu era dumneaei, nu rămâneam in învățământ atâția ani. M-a făcut să perseverez, să învăţ mereu, să devin un bun pedagog, un autodidact, a scos la suprafață acea înclinația și aptitudinea spre didactică a mea. M-a certat, m-a lăudat, m-a felicitat, şi mai ales m-a "obligat" fără să îmi impună, să învăț mereu. 
A știut să facă din mine un om, să mă dirijeze, să mă promoveze dar şi să mă provoace sa învăț mereu. 
Cu ajutorul dumneaei mi-am descoperit pasiunea fotografiei, a turismului, a drumețiilor. Cercul foto, Cercul de turism "PerPedes" erau activități pe care le conduceam la nivelul liceului. Eram implicat, de asemeni, în diverse activități artistice la nivelul liceului. Aveam marele merit că știa să ceară să faci ceva, fără să iți impună - deşi prin funcţia pe care o deţinea o putea face -  obligându-te însă sa nu o poți refuza.
A fost pentru mine și multi alți colegi, o DOAMNA, chiar dacă atunci se purta "Tovarășă".  O alta mare calitate a dumneaei era ca nu lua bârfa ca atare, verifica din mai multe "surse" și de multe ori iți comunica sec : "ai avut o reclamație la Inspectorat, am făcut verificări, e falsa, dar vreau sa vad dacă punctul meu de vedere coincide cu al tău".
A fost omul care mi-a făcut una din cele mai frumoase zile din viata : cununia civila, când a "mărit" pauza mare, în asa fel încât sa putem trece pe sub pod de flori făcut de peste 250 de elevi (starea civila era atunci la 100 m de liceu), urmata de recepția din cancelarie.
A fost Director intre 1978-1990.
A rămas profesor, la fel de respectat de colegi și de elevi.
A rămas OM și va fi OM.
In luna martie a acestui an, am visat-o, si mi-am dat seama ca nu am mai văzut-o de mult, și mai ales ca nu i-am mulțumit niciodată direct și fără conotații de pupincurism.
Am cautat-o acasă, și am găsit-o. Același OM, aproape neschimbat, la 77 de ani, perfect lucid, cu aceeași modestie, blândețe și mămoşenie aș putea zice. S-a bucurat mult pentru vizita.
Mai mult însă m-am bucurat eu.
Am depanat amintiri, i-am mulțumit pentru tot ceea a făcut pentru mine "Am făcut pentru ca a fost aluatul bun Ionica, am avut ce modela.
Vă mulțumesc pentru tot ceea ce ați făcut doamna Finder.
Pentru mine, pentru generațiile de elevii ai liceului, pentru profesorii liceului. 
Dumnezeu să vă binecuvânteze !

5 comentarii:

  1. Ai ramas aceeasi persoana sensibila si generoasa, Ionica, doamna Finder un suflet nobil...Te felicit pentru tot ceea ce faci!

    RăspundețiȘtergere
  2. Doamna Finder, OM si DASCĂL ,
    Ii voi fi vesnic recunoscatoare ca a existat in viata mea

    RăspundețiȘtergere
  3. Am avut fericirea si norocul sa o am pe Doamna(cu D) Finder nu numai profesoara de geografie, ci si diriginta in clasa a IX-a F. Este un om deosebit, a stiut sa ne modeleze si influenteze discret. Mie mi-a intrat in suflet si a ramas acolo pana azi. Respect, recunostinta si multumiri, Doamna profesoara!

    Paula Suciu, promotia 1969-1973

    RăspundețiȘtergere
  4. Ionica, astazi mama a implinit 80 de ani...Este aceeasi , asa cum o stii...Nu pot decat sa iti MULTUMESC, Ionica, pentru gandurile minunate rostite prin aceste randuri. Multumesc, om drag ! Lali

    RăspundețiȘtergere
  5. Ionica, astazi este ziua ei de nastere...Mama a implinit 80 de ani... Este aceeasi, asa cum o stii. Nu pot decat sa iti MULTUMESC pentru gandurile frumoase pe care le-ai transmis prin aceste randuri minunate...pentru respectul si dragostea pe care le porti cu adevarat, mamei mele...Multumesc, om drag ! Lali

    RăspundețiȘtergere