luni, 25 iunie 2012

Pelerinaj

Zi de Sanziene a fost ieri 24 iunie. Sau Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul.
M-am urnit greu, dupa o zi de sambata mai grea...
De la 12 plecat din Bacau, adunat lumea si Manastirea Horaita, Manastirea Horaicioara, Lacul Cuiejdel, Mănăstirea Sfântului Vasile cel Mare (Bodeşti)
Postez acum doar pelerinajul la manastiri

Mănăstirea  Horaiţa 


Mănăstirea Horaiţa a fost înfiinţată în anul 1822, sunt documente potrivit cărora ea datează din secolul XV. La 11 iulie 1428, domnitorul Moldovei - Alexandru cel Bun (1400 - 1432) includea biserica din Horaiţa în rândul celor 52 de biserici (de mir şi mănăstire), pe care le supune jurisdictional Mănăstirii Bistrita. Alexandru cel Bun consemna în documentul din iulie 1428 o danie mănăstirii Bistriţa, care îi va sluji de necropola: "pentru sufletul sfânt al raposaţilor părintţlor noştri şi pentru sănătatea Domniei mele şi a tuturor copiilor Domniei mele ".
Biserica, având 30 m lungime, 17 m laţime şi aproximativ 20 m înalţime, a fost construită exclusiv din piatră, numai bolţile sunt din cărămidă. Grosimea pereţilor variază între 1,6 şi 4 metri.
În evoluţia arhitecturii moldoveneşti, biserica mănăstirii Horaiţa, ca stil, este unică, aici fiind prezente elemente din arhitectura romano-bizantină, precum şi influenţe ruseşti în numărul şi configuraţia celor 8 turle.
Pictura , în stil neobizantin, pe un fond cărămiziu, a fost executată de pictorul bacauan Mihai Chiuaru cu ucenicii săi între anii 1988 - 1993.
Impresionantă este catapeteasma bisericii, lucrată - după părerea unora - la Viena. Alte surse ne informează că aceasta ar fi fost realizată cu puţin timp înainte de anul sfinţirii bisericii (1867) de către unii sculptori în lemn din apropiere
Catapeteasma este unicat în ţară, probabil şi în lume, în primul rând datorită aşezării amvonului - deasupra uşilor împărăteşti - amvon care, în tradiţia Bisericii, îşi are locul în partea de Nord şi nu în Est, cum se află aici. În al doilea rând datorită dispunerii neconforme cu tradiţia ortodoxă a 2 registre: registrul sfinţilor apostoli , de-a lungul unui bandou semicircular ce are în centru icoana Deisis, şi registrul profeţilor Vechiului Testament , în 14 medalioane intercalate în două vrejuri de viţă de vie din lemn sculptat, aurit, ce se ridică de la extremitaţile catapetesmei până deasupra amvonului. Aceste registre sunt dispuse pe orizontală la majoritatea catapetesmelor din bisericile ortodoxe. (sursa : http://horaita.mmb.ro/scurt_istoric.html)







Manastirea Horaicioara


Manastirea Horaicioara sau Horaita Veche ia fiinta in a doua jumatate a sec. al XV-lea (1466), dupa cum mentioneaza traditia orala consemnata in tinda bisericii.
In anul 1480, Arhim. Chiriac, la porunca Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfant, ridica, din lemn, prima biserica a acestui asezamant monahal, cu hramul "Buna Vestire".
Astazi, locul Sfintei Mese a bisericii de la anul 1480 este marcat de o lespede din piatra, pusa in anul 1937 cu cheltuiala sotilor Epifanie si Aglaia Curcut din satul Metocul Balan, judetul Neamt.
Manastirea Horaicioara, aflat la 900 m altitudine, intr-un cadru natural, deosebit de pitoresc, apartine canonic si administrativ de Manastirea Horaita, infiintata cu trei secole mai tarziu.
Biserica actuala a schitului a fost ridicata, din piatra, in anul 1968, de catre Arhim. Ermoghen Buhus, devenit staret al manastirii, si sfintita pe 20 octombrie de arhiereul Isaia, vicar al Episcopiei Romanului. De atunci si pana astazi, biserica si chiliile schitului au fost supuse mai multor lucrari de restaurare si renovare, prin grija egumenilor ce s-au succedat la conducerea schitului.
In biserica se afla o icoana a Maicii Domnului, cunoscuta ca facatoare de minuni.
Catapeteasma bisericii, in stil gotic si de dimensiuni reduse, a fost confectionata, probabil cu putin inainte de anul sfintirii bisericii (1868).
In urma rugaciunilor insistente facute de monahii vietuitori acolo, majoritatea batrani, in timpul staretiei Arhim. Ermoghen (1837-1877), s-a petrecut o minune: Maica Domnului a facut sa izvorasca apa dintr-o stanca aflata cam la 50 m departare de biserica schitului. Acest izvor, singura sursa de apa din imprejurimi, a fost binecuvantat cu darul tamaduirii bolilor sufletesti si trupesti ale celor care veneau aici cu credinta. Renumele sau a impus alegerea ca al doilea hram al schitului praznicul "Izvorul Tamadiurii". 
Dupa 1988, chiliile si locasul au fost consolidate si pictura in fresca finalizata. In anul 2007 Schitul Horaicioara a fost ridicat la rangul de mănăstire.
(Sursa : http://ortodox.ro/manastiri/schitul_horaicioara.html)






Mănăstirea Sfântului Vasile cel Mare (Bodeşti)

MĂNĂSTIREA BODEŞTI

Schitul "Sf. Vasile cel Mare" din Bodeşti (ridicat ulterior la rangul de mănăstire) are o istorie recentă, dar plină de zbucium.
Aşezământul a fost înfiinţat pe un teren donat, în 1996, de Elena Iovu în scopul ridicării unui lăcaş de cult. Întrucât era unic proprietar al terenului, Elena Iovu a făcut această donaţie, autentificată la notariat, fără a mai avea nevoie şi de o semnătură a soţului. De precizat este faptul că, încă de la înfiinţare, aşezământul monahal a fost destinat călugărilor, iar Elena Iovu a fost împuternicită să strângă de la credincioşi donaţii pentru construcţiile care se ridicau. Astfel, toate clădirile din incinta mănăstirii s-au ridicat prin efortul financiar al unor credincioşi aparţinând de Biserica Ortodoxă Română şi nu din veniturile Elenei Iovu. Lucrările au durat mai bine de 8 ani de zile. Ulterior însă, Elena Iovu a încercat să reintre în posesia terenului. Cazul a ajuns în tribunal, Biserica Ortodoxă Română având în cele din urmă câştig de cauză.
În momentul de faţă mănăstirea face parte din patrimoniul Bisericii Ortodoxe Române şi nu poate fi înstrăinată unui alt cult sau unei persoane fizice.
La data de 30 august 2007, în prezenţa Înalt Prea Sfinţitului Părinte Mitropolit Daniel (la acea vreme) şi a unui număr simbolic de 12 Ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, s-a oficiat târnosirea bisericilor din mănăstire, precum şi ridicarea solemnă a schitului la rang de mănăstire, hirotesind protosinghel şi instalând ca stareţ pe egumenul schitului, ierom. Ieronim Andrescu.
În momentul de faţă Mănăstirea Bodeşti reprezintă un punct de atracţie din ce în ce mai apreciat de iubitorii de turism ecumenic, dornici să viziteze şi să cunoască mai îndeaproape mănăstirile mai nou ridicate în zona Neamţ. Pentru aceşti turişti este bine să le reamintim că această mănăstire se află chiar pe traseul ce duce către vestitele mănăstiri ale Neamţului. (SURSA : http://www.neamt.ro/Info_utile/Manastiri/M-rea_Bodesti.htm)








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu