marți, 3 august 2010

Lenea la pisici

Mic, mic dar ... somnoros rau


Nu trage dom` Semaca


sunt eu…Lăscărică

Un comentariu:

  1. Balada motanului
    Nichita Stanescu

    Motan m-as fi dorit sã fiu
    cu coada-n sus, cu blana-n dungi,
    cu gheare si mustete lungi,
    c-un ochi verzui si-un ochi caprui.

    La ora când tiris-grapis
    zapada noptii se aduna
    eu, cocotat pe-acoperis,
    sã urlu a pustiu la luna.

    Si-atuncea, sapte gospodine
    sã dea cu bolovani în mine
    si sã mã-njure surd, de Domnul,
    ca le-am stricat, urlind, tot somnul.

    De sus, din virful saptaminii,
    sã le rinjesc urlat, scirbos:
    iubesc doar locul nu stapinii,
    precum fac ciinii pentr-un os.

    Si iarasi sapte gospodine
    sã dea cu bolovani în mine,
    iar eu sã urlu, urlu-ntruna
    atât cât n-o apune luna.

    Motan m-as fi dorit sã fiu
    cu coada-n sus, cu blana-n dungi,
    cu gheare si mustete lungi
    c-un ochi verzui si-un ochi caprui.

    Când zorii ziua o deznoada
    sã mã tot duc, sã mã tot duc
    si tinicheaua prinsa-n coada
    s-o zdranganesc pe strazi, nauc.

    Jegos si obosit, apoi,
    cu matele în liturghie,
    sã mã adun, sã mã-ncovoi
    prin albiturile-n fringhie.

    Ca-n fata unui sobolan
    spinarea sã mi-o fac colan
    sã scuip, sã scuip si-n urma iar
    hai-hui sã plec pe strazi, hoinar.

    Pisicile de prin vecini
    sã le gonesc pe la pricini,
    sã-mi fete fiecare-un pui
    c-un ochi verzui si-un ochi caprui.

    Iar când o fi uitat sã mor
    la circiuma din mahala
    sorbita-n calea pumnilor
    posirca acra viu sã stea.

    "Hei... viata, viata... iesi din cort
    hai, pune-mi-te iar pe dant...
    te uita... zace colo-n sant
    motanul mort, motanul mort..."




    |

    RăspundețiȘtergere