joi, 25 noiembrie 2010

Margineanu

Am fost la concertul lui Margineanu de la The Stage,
Desi in cursul saptamanii, clubul a fost plin si peisajul schimbat putin, alte fete, putini pusti, insa au mai aparut si grizonati prin sala.
Desi a venit destul de tarziu, dupa un concert la Balul Bobocilor la Universitate, aproape fara respiro, s-au apucat, au montat sculele si au trecut la treaba.
Cantare faina, toate hiturile lor si nu numai....
Au cantat si ne-au incantat...
Placut surprins am fost de toti  componentii formatiei.
Profesionisti toti, adevarati profesionisti.
Au cantat aproape orice gen, au fost fara trac, s-au apropiat de public, s-au contopit chiar cu el.
Felicitari si nu ratati concertele lui Mihai Margineanu !
Cateva foto de la concerul din 24 noiembrie 2010 - The Stage - Bacau






luni, 22 noiembrie 2010

Popasuri nemtene

Ieri m-am intors de la Schitul Daniel Sihastru. Din lipsa de timp, am luat prezentarea pe care am gasit-o pe site Manastirii Sihastria de care apartine si Schitul.
"La schit se poate ajunge si din Manastirea Sihastria, pe o carare care se desprinde spre dreapta din drumul forestier ce duce catre Sihla.

Inainte de a ajunge la schit, urcusul devine mai abrupt. Dupa ce trece aceasta ultima incercare, calatorul este intampinat de turnul clopotnita care strajuieste intrarea.
Construit in zilele noastre pe locul unor vechi bordeie pustnicesti, acest asezamant monahal duce mai departe faclia vietuirii sihastresti in aceste locuri. In acea zona este foarte friguros si umed, astfel ca sunt conditii grele de vietuit. In vremurile noastre, primul bordei a fost construit aici de catre parintii din Manastirea Sihastria, prin anii 1936-1937, pentru a se retrage la liniste.
Sunt cunoscuti a se fi retras in aceasta zona, pentru un timp, Protos. Calistrat Bobu, Ierom. Ilarion Antohi, Ieroschim. Daniil Tudor. Si Parintele Cleopa a pustnicit in aceste locuri, sau mai multi parinti din obstea Sihastriei s-au retras un timp prin aceste locuri, intre care, pentru scurt timp.
Dupa anul 1990, I.P.S. Mitropolit Daniel binecuvinteaza continuarea lucrarilor din cadrul schitului, care s-au incredintat Manastirii Sihastria. Aceasta a imputernicit pe fratele Daniil Caia cu ducerea mai departe a lucrarilor, care, cu ajutorul manastirii si a mai multor crestini, cei mai multi din satul Mitocul Balan, au ridicat biserica de lemn si chiliile.
Biserica s-a sfintit in data de 4 august 1996, de catre I.P.S. Mitropolit Daniel, impreuna cu un sobor de preoti din Manastirea Sihastria, fiind prezenti un mare numar de credinciosi, si i s-a dat hramul „Sf. Prooroc Ilie Tezviteanul” si „Cuv. Daniil Sihastrul”.
Cele cateva chilii modeste adapostesc mica obste de cinci (au ramas patru - nota autorului) parinti ce vietuiesc in schit, iar intr-una din ele se afla bucataria. Schitul are locuri de cazare pentru pelerini. In prezent, egumen al acestui asezamant monahal este Ieromonahul Meletie Muntianu."
9 octombrie 2010 - prima zapada

21 noiembrie 2010 - dupa slujba si praznic

Manastirea Sihla 21 noiembrie 2010


 
Biserica noua de la Manastirea Sihastrie

Manastirea Sihastrie 21 noiembrie 2010

Biserica Manastirii Secu 21 noiembrie 2010

Cafeneaua

A venit la Casa de Cultura, Teatrul Bulandra cu piesa Cafeneaua de Sam Bobrik & Ron Clark, in regia lui Horatiu Malaiele, cu Horatiu Malaiele, Dana Dogaru si Emilia Popescu.
"O comedie în care râsul capata gustul sarat al lacrimilor. Un spectacol despre viata, iubire, tradare si singuratate; un spectacol al tuturor dar mai ales al sufletelor anonime, pustiite de necazuri aparent banale.
O bufonada amara, de altitudine dramatica, ce ne propune sa cunoastem povestea simpla a unei familii americane: Louise si Wally Murdock (vazuti la 30, 50 si 70 de ani ); casnicia lor fisurata dar si consolidata de aparitia tinerei Janet.
O radiografie a efemerei noastre treceri pamântene si o sala ce rasuna de aplauze si mult dupa încheierea reprezentatiei." - prezentare piesa pe site Teatrului Bulandra
Bun spectacolul, bun jocul actorilor, insa putini spectatori. Sala a fost ocupata in proportie de 75 % cred. Pacat.
Revin la ceea ce am spus si altadata pe blog : parca ne e frica de valorile noastre, de adevaratele valori ale noastre. Este un efort financiar, nimic de zis, dar totusi oameni buni, Horatiu Malaiele are o varsta, nu vine zi de zi la Bacau...
E post, haide-ti sa incercam sa facem doua lucruri : sa incercam postim (sa mancam mai putin) si sa ne respectam valorile....
Chiar merita, si, intre a iti scoate sotia, prietena, amanta, ibovnica la un restaurant, a manca o ciorba, o friptura si a bea o sticla de vin si, a merge la un spectacol ca acesta , eu, cel putin eu prefer variana a doua.
Si va spun ca merita...
Imagini din spectacolul de asta seara de la Bacau



Si imagini de pe site Teatrului Bulandra



Aplauze si felicitari actorilor

Asta-s eu

Muzica este o lege morală. Ea dă suflet universului, aripi gândirii, avânt închipuirii, farmec tinereţii, viaţă şi veselie tuturor lucrurilor. Ea este esenţa ordinii, înălţând sufletul către tot ce este bun, drept şi frumos.

Platon


sâmbătă, 20 noiembrie 2010

Bancuri

Doua fantome pe un gard stau si povestesc... la un moment una intreaba:
- Auzi... tu crezi in oameni?
***
Ce spun diferite femei, din diferite tari cand sunt prinse in flagrant delic:
Englezoaica: " John, tu esti un gentelmen, asa ca inchide usa pe dinafara".
Frantuzoaica: "Jean, ce-i al tau e pus deoparte".
Unguroaica:"Ianos, tu crezi ce vezi, sau crezi ce-ti spun eu?"
Romanca: "Ioane, numai in cap nu da!"
***
Un tip se duce la preot :
- Parinte am pacate mari.
- Spune fiule, D-zeu e mare si iarta.
- Parinte in timpul razboiului am ascuns un evreu in beci.
- Fiule, asta nu e pacat i-ai salvat viata. Mergi cu Domnul linistit acasa.
- Da, Parinte, dar i-am cerut 20 de dolari pe zi.
- Fiule, asta nu este bine. Ai profitat de necazul lui. Dar totusi i-ai salvat viata. Mergi acasa tine post 2 saptamani si fa rugaciuni. Omul pleaca, nu prea convins, si dupa 5 minute bate la usa preotului din nou.
Intra si il intreaba pe preot:
- Parinte, crezi ca ar fi bine sa-i spun ca s-a termninat razboiul?

joi, 18 noiembrie 2010

Nichita

N-ai Să Vii

N-ai sa vii si n-ai sa morti
N-ai sa sapte între sorti
N-ai sa iarna, primavara
N-ai sa doamna, domnisoara.
Pe fundalul cel albastru
din al ochiului meu vast
meteor ai fost si astru
si încest ai fost, prea cast.

Uite-asa ramânem orbi
surzi si ciungi de un cuvânt.
Soarbe-ma de poti sa sorbi
“S” e rece azi din sunt.

Îmbrăţişarea

Când ne-am zărit, aerul dintre noi
şi-a aruncat dintr-o dată
imaginea copacilor, indiferenţi şi goi,
pe care-o lasă să-l străbată.

Oh, ne-am zvârlit, strigându-ne pe nume,
unul spre celălalt, şi-atât de iute,
că timpul se turti-ntre piepturile noastre,
şi ora, lovită, se sparse-n minute.

Aş fi vrut să te păstrez în braţe
aşa cum ţin trupul copilăriei, întrecut,
cu morţile-i nerepetate.
Şi să te-mbrăţişez cu coastele-aş fi vrut.

Poveste sentimentală
Pe urmă ne vedeam din ce în ce mai des.
Eu stăteam la o margine-a orei,
tu - la cealaltă,
ca două toarte de amforă.
Numai cuvintele zburau intre noi,
înainte şi înapoi.
Vârtejul lor putea fi aproape zărit,
şi deodată,
îmi lăsam un genunchi,
iar cotul mi-infigeam în pământ,
numai ca să privesc iarba-nclinată
de caderea vreunui cuvânt,
ca pe sub laba unui leu alergând.
Cuvintele se roteau, se roteau între noi,
înainte şi înapoi,
şi cu cât te iubeam mai mult, cu atât
repetau, într-un vârtej aproape văzut,
structura materiei, de la-nceput.

marți, 16 noiembrie 2010

Valorile...

S-a parapadit si Paunescu...
Am lasat o pauza, nu am scris imediat, tocmai pentru ca l-am respectat si il il voi respecta
A murit poetul, omul, vulcanul, inegalabilul Adrian Paunescu...
Opera lui ramane, va dainui insa. ADRIAN PAUNESCU traieste prin opera lui.
Din pacate, s-a dus un ultim pilon al literaturi romane postbelice.
Nichita Stanescu , Marin Sorescu, Adrian Paunescu - asta cred ca a fost tot ceea ce a avut mai bun in poezie  literatura romana posbelica. Fiecare cu stilul lui, fiecare cu versul lui....
Din pacate putin vin dupa ei.... Multi dar .. putini
Si din pacate ni se cam duc valorile, MARILE VALORI
Acum il imitam si il ridiculizam pe Florin Piersic, in loc sa il aducem cat mai des pe ecrane si pe marele ecran.
Nu, vom gasi ca a facut un gest mai deochiat, ca s-a uitat dupa o femeie, etc...
Mai sunt inca in viata si nu ne bucuram de ei marii actori ai secolului trecut : Beligan, Lucian, Moraru, Malaimare, Puric, Ogasanu, Papaiani ca sa enumar numai cativa.
Afise in oras, dar salile goale...
Totusi, oameni buni, haideti sa ne mai adapam de la izvorul artei lor, si, poate un pic, sa ii si ajutam sa mai supravetuiasca si sa ii admiram
Haideti sa lasam valorile sa stea linistite in sicriu, sa nu mai scormonim in toata viata lor poate poate vom gasi ceva suspect, ceva ce poate sta pe prima pagina.
Daca vom cauta ca artistii, marii artisti fie ca sunt pictori, poeti, actori, artisti sa fie un exemplu de comportament insemna ca nu a stat nici o clipa langa un artist.
Artistul e un nebun care se sacrifica - la un moment dat - pentru a crea ceva si a lasa in urma lui. Bun, rau, asta incearca sa faca. Ori pentru asta e nevoie si de muza, si de nebunie si de o doza de sacrificiu, dar si de incercarea de a iesi din calapod, din starea normala. Multe gesturi nu le intelegemla un artist, ba se gaseste Tata Floarea sa mai spuna ca daca "Ala maica a facut ... ce sa ii mai zic lui Gheorghe al meu..."
Haideti sa incercam sa respectam artistul, sa incercam sa il ajutam prin ai primi cum se cuvine opera lui si noi, pamantenii, sa ne vedem de ale noastre, sa ne vedem de lumea noasta..

duminică, 14 noiembrie 2010

Balvanyos-Sf.Ana


"Niciodata toamna nu fu mai frumoasa
Sufletului nostru bucuros de moarte." Tudor Arghezi

Nu credeam ca mai avem parte de zile frumoase de toamna. Acum doua saptamani credeam ca e ultima noapte de toamna...Am avut insa in 13-14 noiembrie doua zile superbe de toamna.
Mi-am propus sa mai beneficiez de temperatura ridicata, asa incat am fost la Balvanyos.
E o statiune mica, undeva intre Tg Secuiesc si Bixad, la poatele muntelui Coimad - Puturosu. Pentru cunoscatori insa ofera destul de multe. Liniste, aer ozonat si un pic radioactiv, ape minerale, mofete umede si uscate, trasee, cazare acceptabila, masa buna...
Sunt indragostit de Balvanyos, cunosc destul de bine zona, si in cele doua zile (sambata ora 11 - duminica ora 15) nu am stat decat seara in restaurant si camera. In rest, un mereu pe drum sau la tratament.

Cenusarele de la Baile Apor - Izvoarele Tamaduitoare
Gazele mofetice (Bioxid de carbon, hidrogen sulfurat) barboteaza in apa. O parte din sulf trece in sulf coloidal si coloreaza apa in cenuse-de aici denumirea
Pestera Sulfuroasa - Grota Sulfuroasa

Am plecat apoi pana la Lacul Sf. Ana si Turbaria Mohos
Felicitari presedintelui (nu credeam sa o spun) : s-a asfaltat drumul pana la Lacul Sf Ana

Apa limpede de cristal, oglindire, cald


Apoi am fost la Tanovul (turbaria) Mohos

Mofeta din nou si ... un apus de vis

Seara, masa gustoasa, vinul casei, dedicatii de la baietii de la orchesta, deh... cunostinte vechi...
Dimineata cenusar-mofeta-cenusar, apoi sus (1058 m) la ruinele Cetatii Apor - sec XI - punct de belvedere



Asta pe scurt.











vineri, 12 noiembrie 2010

Bancuri

- Ia spune, Bula, cu ce seamana economia noastra de piata? intreaba profesoara.
- Cu un vapor ...
...
- Cum vine asta?
- Pai, doamna profesoara, este ca economia noastra de piata abia se tine pe linia de plutire? Este. Se clatina din toate partile? Se clatina. Iti vine sa vomiti? Iti vine. Poti sa cobori? Nu poti!

***
Bulgaria- cer noros;
Ungaria - cer senin;
Romania - cer mancare!

***
Un inginer german îi spune colegului său italian:

- Dă-mi fier şi oţel şi îţi construiesc un portavion!
La care italianul:
- Dă-mi-o pe soră-ta şi îţi fac şi echipajul!...
***
Ioane, am auzit ca te-ai insurat. E mai bine?
Nu e mai bine, dar e mai des...
***
Ion se trezeste intr-o dimineata cu o mahmureala ingrozitoare dupa o noapte petrecuta la o petrecere de afaceri. Se chinuie sa-si deschida ochii si primul lucru pe care il vede sunt doua aspirine asezate langa un pahar cu apa pe noptiera. Si langa el, un trandafir rosu! Ion se ridica din pat si-si vede hainele curate si calcate. Se uita prin camera si vede ca totul e in ordine perfecta si luceste de curatenie. La fel e si in restul casei. Ia aspirinele, se sperie cand se uita in oglinda din baie si vede ca are un ochi vanat si in cele din urma observa un bilet pe masa pe care scria: "Dragul meu, micul dejun e in cuptor. Eu am iesit la cumparaturi. Te iubesc!!" Se taraste gemand pana in bucatarie si vede ca intr-adevar il asteapta micul dejun aburind si ziarul de dimineata..
Fiul lui e si el in bucatarie. Ion il intreaba cu multa precautie:
- Fiule, ce s-a intamplat azi-noapte?
- Pai, ai ajuns acasa beat turta dupa 3 dimineata si ai luat-o razna. Ai rupt masuta din sufragerie, ai vomitat pe coridor, te-ai pisat pe floarea mamei si ti-ai invinetit un ochi cand ai dat cu capul de usa , ca sa arati ce tare esti.
- Atunci de ce este totul intr-o ordine atat de perfecta, atat de curat, am primit un trandafir rosu si micul dejun ma asteapta pe masa????
- Ah, asta-i simplu, ii raspunde fiul. Mama te-a tarat pana in dormitor si cand a incercat sa-ti dea jos pantalonii i-ai spus: "Lasa-ma in pace, tarfa ce esti, sunt insurat!"

Morala:
Masuta rupta – 300 lei
Micul dejun - 10 lei
Trandafirul rosu - 5 lei
Aspirinele - 0.50 lei

DAR... sa spui lucrul potrivit la momentul potrivit - de nepretuit!
***
- Ia ascultă, nevastă. Cînd vecinul nostru şi-a luat frigider nou, ai insistat să ne luăm şi noi unul la fel. Tot aşa, când şi-a luat telefon mobil. Dacă şi-a schimbat tapetul, a trebuit să-l schimb şi eu. Acum, că  s-a recăsătorit, eu cum procedez?

***
Un tip se urcă în racheta personală şi face un tur prin Univers, apoi face o escală pe o planetă necunoscută. Aici vede o femeie frumoasă lângă un foc pe care era un ceaun în care femeia tot amesteca, scotea apoi un material pe care-l modela în omuleţi, sufla asupra lor şi le dădea viaţă.

-Ce faci? - o întreabă mirat bărbatul.
-Fac copii! - răspunde femeia. De ce te uiţi aşa mirat? Voi cum îi faceţi?
Se apucă bărbatul nostru jucăuş şi-i arată cum se fac la noi copiii, ei îi place, dar la sfârşit întreabă:
-Şi copiii unde-s?
-A, peste nouă luni...
-Aha! Şi în timpul ăsta tot amesteci?
***
Două zerouri merg agale prin deşert. La un moment dat, văd un 8 şi unul zice:
-Ia te uită ce le arde ăstora pe aşa o căldură!

***
Barbatul o intreaba pe nevasta sa:

- Vrei sa incercam o pozitie diferita in seara asta?
Femeia ii raspunde:
- Buna idee, tu ramai aici in picioare si speli vasele si eu ma asez pe sofa!!!!

***
O femeie către un bărbat la o petrecere
- Dumneata tare semeni cu al treilea soţ al meu.
- Dar de cîte ori aţi fost căsătorită?
- De două ori pînă acum.

***
Primarul Parisului era foarte îngrijorat în privința invaziei de porumbei de pe Champs-Élysées. Nu putea nicidecum să-i alunge din oraș. Întregul Paris era plin de rahat de porumbei. Parizienii nici nu mai puteau călca pe alei, nici să conduci nu mai avea niciun haz. Costa o avere să tot cureți străzile și trotuarele.
Într-o zi intră în primărie un om care-i face primarului o ofertă.
„Îți pot scăpa frumosul oraș de plaga columbească fără nicio plată. Dar trebuie să promiți că nu-mi vei pune nici o întrebare. Sau, îmi poți plăti un milion de euro și să-mi pui o întrebare.”
Primarul cântări oferta și o acceptă rapid. A doua zi, omul se cățără în vârful Turnului Eiffel, își descheie redingota și eliberă un porumbel albastru.
Porumbelul albastru dădu de câteva ori din aripi și apoi se pierdu în înaltul cerului parizian.
Toți porumbeii din Paris au văzut porumbelul cel albastru și s-au adunat în aer în urma acestuia.
L-au urmat cu toții într-un nor uriaș spre Răsărit, departe, departe.
A doua zi, porumbelul cel albastru s-a întors complet singur la omul ce-l aștepta încă în vârful Turnului Eiffel.
Primarul era în extaz. A considerat că omul și porumbelul albastru au înfăptuit o adevărată minune scăpând Parisul de plaga porumbească. Deși omul cu porumbelul nu ceruse nimic, primarul i-a înmânat un cec cu un milion de euro și i-a spus că, într-adevăr, voia să-i pună o întrebare. Chiar dacă s-au înțeles că nu-l costa nimic pentru curățarea orașului, se hotărâse să plătească un milion pentru a putea pune O ÎNTREBARE.
Omul acceptă banii și-l invită pe primar să-i pună UNICA întrebare.
Primarul întrebă:
-„Nu aveti cumva si un tigan albastru ???”

***
In restaurant:

- Chelner, de ce cafeaua mea miroase a penis nespalat?
Chelnerul mirosind cafeaua:
- Doamnă, încercaţi să luati cafeaua cu cealalta mână.

miercuri, 10 noiembrie 2010

Pussycat

Va propun o voce. o formatie ...

Mississippi


George


I'll Be Your Woman


Then The Music Stopped

Bancuri

Intilniri liceu:

- Unde sa fie intilnirea de 10 ani?
- La restaurantul Loyd, acolo sunt niste chelnerite misto, cu tzitze mari!

Se organizeaza intilnirea de 20 ani: Unde sa mergem?
- La restaurantul Loyd, acolo se gateste foarte bine si sunt portiile mari!

Unde sa serbam intilnirea de 30 ani?
- La restaurantul Loyd, acolo se poate minca dietetic si au si meniu vegetarian!

Unde sa fie intilnirea de 40 ani?
- La restaurantul Loyd, acolo este si rampa pentru carucior cu rotile!

Unde sa serbam intilnirea de 50 ani?
- La restaurantul Loyd!
- Vai ce bine! Acolo n-am mai fost niciodata!

**
Cinci talhari au prins în pădure o călugăriţă şi au violat-o .
Aceasta, mergand mai departe, işi face cruce:
- Mulţumesc Doamne! Fără păcat şi pe saturate!

marți, 9 noiembrie 2010

Bancuri

Ion si Maria la maternitate:
- No Marie, ce avem?
- Baiat.
- No, ... si cu cine seamana?
- ... degeaba-ti spun, ca nu-l cunosti...

Domnisoara, as putea sa va invat arta dragostei ...
- Si câţi bani sunteţi dispus să cheltuiţi pentru educatia mea?

Profesoara: Care este opusul râsului?
Bula: Sexul
Profesoara: Bula, cum poti sa spui asta?
Bula: Pai râsul este: ha ha ha si sexul este: ah ah ah!

duminică, 7 noiembrie 2010

Cheile Bicazului

Toata vara m-am chinuit sa ajung pe traseul 18 din Cheile Bicazului - Cheile Bicazului (850 m) - Şaua Ţifra (1002 m) - punctul de belvedere de pe peretele sudic (1060 m) - Piatra Maria (1048 m)

Partea proasta e ca traseul e nemarcat - partial, si in locurile esentiale. Iar cei din partea locului, ori nu cunosc, ori nu vor sa spuna.
Important este ca am reusit sa ma descurc, si sa ajung sus, deasupra peretelui si a pietrei Maria.
Culmea e ca traseul este si foarte accesibil si usor si scurt
Am inceput prin a admira un camp de branduse de toamna. Au atata gingasie...

Am inceput urcusul, de pe Saua Tifra, mergand dupa "nas" spre est, si dupa stanci gasind o poteca. Mergem pe ea, urcusul e usor, si dupa 15 min deja suntem la primul punct de belvedere, spre sud, Cheile Bicajelului

Traseul merge apoi prin padure, desi nemarcat, destul de bine evidentiat. In 15 min ajungem pe marginea versantului. In jos 300-400 m de perete vertical. In fundal, Gatul  Iadului, Cheile Bicajelui la confluenta cu Bicazului.





La coborare o privire spre Gradina Zanelor, unde am fost saptamana trecuta




joi, 4 noiembrie 2010

Timpul florilor

O melodie care imi placea in tinerete.
Si chiar are si filmarea un iz de vechi


Banc

Niste vizitatori se opresc dezorientati in fata unei picturi ciudate in plina PIATA MOSCOVEI.

Aceasta prezenta nudurile explicite a unui barbat si o femeie facand sex. Tabloul era intitulat "LENIN IN POLONIA". E avertizat imediat PUTIN , care il si cheama urgent la Kremlin pe artist. Apare pictorul si Putin il intreaba pe artist ce reprezinta tabloul ?
- ... pai pe LENIN IN POLONIA ...
- Cine-i femeia ? intreaba Putin .
- Nevasta lui Lenin ...
- ... si barbatul ?
- Un rus oarecare .
- Pai , bine, dar unde-i Lenin ?!...
- in Polonia !

miercuri, 3 noiembrie 2010

Paunescu

Aflu cu ingrijorare ca Adrian Paunescu este  in stare critica la spital.
Un gand bun, pentru Maestru, cu urari de insanatosire grabnica.



Orice s-ar zice, a fost si este o personalitate puternica, un poet, un om destept, sufletist si patriot.
Doamne, mai lasa-l pe poet !


LIBERTATEA E DE UNICĂ FOLOSINŢĂ
Tragica mea, condamnata mea ţară,
Din nou răstignită şi funerară,
În static şi jalnic galop antigalop,
Între secetă, foamete şi potop.

Tragica mea adorată Românie,
Calea nu ţi se mai ştie,
Asupra ta îşi continuă asaltul
Ba unul, ba celălalt, ba altul.

Mutată cu forţa, de la lei la roni,
Te-au încălecat pigmei autohtoni,
Care te-au trădat şi te crucifică,
Într-o păcăleală aproape mirifică.

Te-au retrogradat urât, cu voia,
După cum i-a mânat paranoia,
Din săracă, te-au făcut mizeră,
În timp ce afacerile lor prosperă.

Vor să te scoată şi de pe hartă,
Ţara mea tristă, de pe linie moartă,
Văduvă între văduvele sărace,
După fiecare război, după fiecare pace.

Şi, acum, când eşti într-o criză majo­ră,
Marinarul mlaştinii mi te devoră.
Ţukalarul lui mic şi obedient
Îţi acoperă florile şi vieţile cu ciment.

A venit o haită portocalie,
Să ia România şi s-o sfâşie,
A furat şi-a minţit şi trădează,
Ciumă ajunsă în ultima fază.

Prin complot, cinism şi bârfă
Vor să te facă o ultimă târfă,
Să te culci cu toţi banii de împrumut
Şi să uiţi cine-ai fost şi ce rang ai avut.

Că ai fost regină între popoare
Şi te respecta, chiar dacă nu te iubea, fiecare.
Sate se sparg, oraşe se-nnămolesc,
Se falsifică specificul românesc.

În spaţiul mioritic, oiţa nu mai trăieşte,
Mai sunt nişte lupi care urlă câineşte
Şi, ca de moarte să se mai spele,
Ciobanul a emigrat între stele.

Vâjâie vântul în orbitele goale
Ale viteazului cu durere de şale,
E târziu şi în ceasuri şi afară
Civilizaţia, acum, stă să dispară.

Ca într-un deochi, ca într-un blestem
În socialism eram bolnavi de sistem,
Ca o pedeapsă cu puşcărie grea,
Lipsa competiţiei ne deprima.

Şi-acum în capitalism ni se-arată
Toată această recesiune turbată,
Pe roşu am prins toate stopurile
Terorizaţi, am trecut toate hopurile.


Ce e tot acest coşmar, pentru Dumnezeu?
Parcă ne e şi mai rău şi mai greu,
Căzută de-o crimă fără căinţă,
Libertatea e de unică folosinţă.

Cei mai mulţi n-au nici dreptul la pâine,
Aparenţă de om, tratament pentru câine,
Dreptatea însăşi, elementară,
A fost ucisă pe un peron de gară.

Stăm cu chirie la noi acasă,
Birurile se înmulţesc şi ne apasă
Şi întrebăm tăişul sabiei
Şi pe cârmaciul nărod al corabiei

Cu ce drept în prăpăd să ne lase,
Cine-i stăpânul propriei noastre case?
Cui i s-a retrocedat, cu minciună vinovată,
Ceva ce n-avusese, de fapt, niciodată?

Melancolica mea Românie,
Fă-ne să ştim că mai eşti vie,
Scutură-ţi pigmeii care te călăresc
Şi gustă o bucată de măr creţesc.

Fă-ţi dreptate, că altfel mori,
Printre atâţia vânzători şi trădători,
Tu eşti o ţară între ţările astrale,
Însângerată-i gloria istoriei tale.

N-au cum să te mai conducă nişte derbedei,
Care, când nu fac pe alţii, fac pe ei,
Vezi că din bun-simţ se şi moare,
Românie de sine stătătoare şi pierzătoare.


Tragică Românie, aflată sub ape,
Ce aproape e potopul, ce aproape!
Poate că n-avem puterea de a-l recunoaşte,
Dar potopul lucrează între berze şi broaşte

Şi ţara ni se pustieşte de tot,
Când pe guvernanţi îi doare în cot
Şi coboară şi ei, din când în când,
Să-i audă pe oameni plângând.

Şi se prefac jenant că regretă,
În sumbrul lor teatru de operetă,
În potop, nici clopotele nu mai bat
Pământul horcăie şi s-a înmuiat.

Poate că te vei răzbuna, odată şi-odată,
Românie minţită, furată şi violată,
Românie de noroi, Românie de icoană,
Caz unic şi tragic de văduvă orfană.
Doar atât am putut aici închega,
O rugăciune pentru învierea ta
Şi te rog eu, cum te roagă fiecare,
Să ieşi din cumplita crucificare.

Şi, din inteligenţă şi din instinct,
Glasul tău să se audă distinct,
Ca-n faţa lumii, în faţa porţii,
Să se adune viii şi morţii!

Şi, ca o-ntoarcere la tine în destin,
Ridică-te, ţară!
Ajută-ne, Doamne!
Amin!


30 iunie 2010
Adrian Paunescu

Dor de duca

Acolo in varf de munte...






Lasati-va purtati de melodii...