joi, 21 martie 2013

Goana dupa Like


Recunoastem sau nu, constientizam sau nu, Facebook a intrat tiptil in viata noastra, a celor informatizati.
Avem deja lumea noastra, a celor ce avem cont pe face…
Pe vremuuri ceream adresa postala, apoi numarul de telefon fix.. mobil, apoi adresa de mail,  apoi ID de mess, iar mai nou, contul de pe facebook…
Incearca unii sa ne spuna ca in spatele facebook este o armata de oameni ce ne monitorizeaza, ne urmaresc, ne contorizeaza…
“Ei, si ce…”
Ideea facebook este geniala, pentru ca daca nu ar fi fost geniala nu ar fi prins. Ea speculeaza acea latura umana a noastra care este in aceasta perioada vitregita. Nevoia de a fi apreciat, de a fi vizibil, de a fi in fata.
Tin minte, ca mama mea, cand eram tanc si aveam – vezi tu doamne – serbare scolara, ma instruia de acasa cu o saptamana inainte “sa nu stau in spate” – dupa altii – sa “ies in fata”, sa fiu vizibil. Era acea mandrie taraneasca, curata, de a fi – pe de o parte – mandra de produsul ei (biologic), pe de alta parte de a-mi cultiva  ideea ca trebuie sa fii in prim plan.
Cam pe asta se bazeaza si incearca sa speculeze si facebook-ul.
Dorinta de a te scoate in fata, de a arata tie, prietenilor tai, cine esti tu in fata ta…
Fiecare din noi avem calitati, fiecare din noi avem ceva de spus, fiecare din noi avem nevoia de a fi apreciati si laudati
Este normal, pentru ca traim in Romania, pentru ca, cu riscul de a ma repeta, traim intr-o societate care nu mai are ca etalon valoarea, nu mai avem valori la care sa ne raportam.  Singurele valori apreciate acum sunt : banii, formele fizice (la tinere) si sexul.
Avem nevoie, psihicul nostru simte nevoia, de a fi laudat. De a ne demostra si a demonstra ca nu suntem neica nimeni, ca avem valoare.
Ce nu inteleg insa este acea goana nebuna dupa like.
Vad grupuri care se lauda ca au pentru pagina respectiva nu stiu cate like-uri. Sunt grupuri care cersesc si promit pentru un like, nu stiu ce premii… Sunt pagini care prefera sa se ascunda sub diverse trucuri si premii, doar doar vei da un like paginii sau grupului…
Vad oameni, si sunt si in lista mea, care publica la o anumita ora, aproape in fiecare zi, o fotografie – pentru ca “ora aia” e “ora de aur” pe facebook, cand culegi multe like-uri.
Nu sunt un mare fotograf – dar am si fotografii apreciate…
Nu sunt un mare bloger, dar am vizitatori atat cat ii merit, prin ceea ce postez…
Nu sunt un om de mare valoare, care sa va dau sfaturi, sa va explic ca mai bine se invarte roata patrata, si ca este mai gustoasa carnea pregatita decat cruda…
Nu sunt Alfa si Omega, nu detin adevarul, nu castig nimic nici daca 10 oameni ma viziteaza sau 100 pe zi…
Nu castig nimic nici daca am o fotografie cu 1 like si alta cu 1000. Poate, cea cu 1000 imi da doar imboldul sa incerc sa caut mai departe un unghi sau o lumina buna, dar nu ma va convinge sa investesc o suma in aparatura…
Nu sunt cersetor sa cersesc like-uri, vizitatori
De asta, daca tac – inseamna ca nu am nimic de spus in momentul respectiv,  care sa consider ca trebuie sa ramana pe un perete de facebook sau postare blog
De asta, nu caut sa postez fotografii din arhiva sau din anotimpurile trecute, pentru ca nu am facut o fotografie azi sau ieri.
Fotografia e o clipa inghetata, e o stare, e o clipa, e o emotie. Ea este vie acum, sau este un prilej de aduceri aminte peste cativa ani…
Sa postez acum fotografii de asta vara, cand erau 40 de grade si maine noapte vor fi -10, mi se pare o incercare de a-mi da eu, mie, un sut in cur.
De a incerca sa va prostesc…
Sunt destui politicieni care o fac, si o fac bine
Eu, ma dau la o parte si privesc spectacolul…
Celor ce isi doresc : multe like-uri. Incercati toate tehnicile, ore de aur, etc…
Iar daca veti fi cu adevatat mai fericiti, daca viata voastra va capata alt sens, sa imi ziceti si mie.
Pana atunci, eu unul, voi posta ceea ce cred, ceea ce simt. Voi distribui ceea ce mi se potriveste matricei mele intelectuale si sufletesti.
Nu imi cer scuze celor ce nu inteleg ca nu sunt pupincurist si nu dau like, doar pentru ca s-ar putea sa supar. Dau like daca imi place, dau like – daca e un concurs, si respectivul ce este in lista mea participa, dar daca gasesc si alte lucrari bune nu ezit sa  dau like…
Pana la urma, valoarea unui lucru consta in aprecierea pe care tu o dai lucrului respectiv

Un comentariu:

  1. exista o ora "potrivita" pentru a posta si a primi mai multe like-uri ?! asta n-o stiam ! Am observat insa o oarecare reciprocitate, imi dai like, iti dau si eu, daca nu, sa fii sanatos, ceea ce mi se pare usor pueril si amuzant. Personal, cred ca si aici, e ca in viata, daca-mi place sau consider interesant, e LIKE, daca nu, indif de premii sau miza, e IGNORE :) ;

    Imi place articolul dvs, intr-o mare masura sunt de acord cu ceea ce spuneti, imi place si facebook-ul, pentru ca prin intermediul lui am regasit colegi si prieteni, pentru ca se creaza niste legaturi, pe care timpul prezent nu ni le mai permite in realitate.

    Cu permisiunea dvs, o sa mai trec pe aici :)

    RăspundețiȘtergere