sâmbătă, 26 iunie 2010

vineri, 25 iunie 2010

Neputinta..

Ne învârtim în jurul cozii...
Încercam să (re)descoperim roata, focul, mersul pe bicicletă.
Reinventam apa, cercul.
Suntem conştienţi că o ducem rău, ştim vinovaţii, ii arătăm cu degetul, suntem convinşi că facem rău, dar ne menţinem pe poziţie.
Toata lumea are dreptate in Romania : şi hoţul, şi prostul, şi ţăranul, şi medicul, şi profesorul, şi judecătorul, şi avocatul, şi ţiganul ...
Toţi avem dreptate şi în acelaşi timp cred că nimeni ...
Ca in bancul ala :

La judecatorie, ia cuvantul X, pledează. Judecatorul il ascultă şi îi spune : "Ai dreptate"
I se dă cuvântul şi lui Y, celeilalte părţi, pledează contrar, judecatorul il ascultă şi îi spune : "Ai dreptate"
Cineva din public Z, se ridică şi cere cuvîntul :
- D-le judecator, nu se poate şi X şi Y să aibă dreptate, pentru că ei au pledoarii contrarii.
Judecatorul il ascultă şi îi spune : "Ai dreptate si dumneata"

Pentru că prea rau ne merge ...
Prea cu spatele mergem inainte.
România a ajuns aici datorită nouă.
Noi nu am ales ce trebuia, noi am acceptat, noi încercăm mereu să tragem statul în piept, să furăm de la stat, să păcalim statul...
Paradoxal sau nu, acum, când am ajuns la fundul sacului, când ne e din ce in ce mai greu, când ne paşte falimentul ca ţară şi pe majoritatea dintre noi şi ca oameni... ajungem la concluzia că "STATUL SUNTEM NOI !"
Prima dată, după anunţarea măsurilor de austeritate, patroni râdeau, bugetarii plângeau... Acum, după ce nu se mai reduc pensiile cu 15 %, s-ar putea să plângă şi ei...
Vom mai vedea...

miercuri, 16 iunie 2010

Pilda

În Grecia Antică, într-un lac se scălda mai multa lume, printre care și un filozof.
Vine un vânt puternic şi duce hainele tuturor departe.
Mai raman totusi cateva zdrenţe.
La intoarcerea în cetate bieţii oameni căutau să-şi acopere goliciunea cu ce puteau. Dar fiindcă ramăseseră foarte puţine le ajungeau doar pentru părţile de jos.
Doar filozoful îşi acoperise cu o cârpă numai faţa. Intrebat despre ciudatul lui comportament, acesta răspunde:
"- Pe mine, lumea mă cunoaşte numai după chip!"

joi, 10 iunie 2010

Locuri de popas

Cascada Bucias
De la Onesti
Spre Manastirea Casin - 25 km
20 km de mers pe asfalt - apoi inca 5 km pe drum forestier. Se ajunge la Cabana forestiera Bucias. Se poate merge apoi pe jos - 30-40 min sau cu masina daca are garda mai inalta.
Peisaje de vis, natura virgina, valea Casinului.

Caderi de apa


Cascada Bucias - splendida cadere de apa pe valea Casinului

Manastirea Magura -  in amonte de Cascada, se traverseaza Casinul pe o punte si se urca pe poteca  circa 40 min





miercuri, 9 iunie 2010

Poezie

***

Doamne, întortocheate-s rădăcinile copacilor
Doamne, apusul sângerează
Timpul joacă puzzle cu amintirile mele, amestecându-le
Iar eu încerc să uit
Salcâmul înflorit
Aburii verii tremurând pe câmpie
Toamna clară ca ochii copilului
Amintirile ce-mi lovesc pomeţii obrajilor
Dar mai ales
Răceala privirii tale iubito !

luni, 7 iunie 2010

Salcamii

AU INNEBUNIT SALCAMII ...
SI TU VREI SA FII CUMINTE ?

Despre esec

M-am nascut nepotrivit sau ... poate prea bine...
Prin '62. Socialismul patrunsese fortat si la sate. Si colectivizarea...
Tata a dus-o pe maica-mea cu sania la ... dispensar. Pe atunci la dispensar se nasteau copii, daca nu ... in casa.
Pana cad am inceput sa deslusesc tainele vietii, am invatat intai sa ma descurc. Graul se secera inca cu secera si se cara cu spinarea la Batoza.
Vacile se duceau la imas, se pazeau sa nu intre in porumb, in iarba, in trifoi, trebuia sa mergi sa o "marginesti" sa se sature sa dea lapte...
Apoi, incetul cu incetul, iar mai apoi in ritm din ce in ce mai alert satul a prins viata. Tractoarele brazdau pamantul, il fertilizau, satul se electrifica, e adevarat noi, "marginasii" nu am avut parte de electricitate decat "dupa".
Cand am ajuns la oras, la resedinta, deja socialismul "duduia".
Era in '76. In sfarsit aveam si eu dreptul la civilizatie, la "lumina - curent electric", desi cu ... "bilet de voie"... eram inca la internat, avem acces cu portia la civilizatie.
Si era ...
Era alimentara de la Luceafarul - atunci se daduse in folosinta cred - la subsol - pentru bacauoani - plina cu de toate. Nu erau lipsuri. Tin minte ca atunci bananele nu se aduceau in lazi si in pungi, ci in ciorchine direct culese din copac. Era ca acum, sortimente diversificate, numai cu o singura deosebire : atunci 80-90 % din populatie isi permitea.
In '80, in septembrie m-am anjajat. Suplinitor in invatamantul liceal. Salariu - 1360 lei. Din primul salariu mi-am cumparat un costum de haine, pantofi, am platit gazda si ... am facut si un chef...
'81-83, era destul de bine. Viata linistita, distractii, "ceaiuri", iti permiteai orice sau aproape orice...
Incepand din '84 au inceput sa dispara din sortimente, din bogatia din magazine... dar au inceput sa apara tot mai des si mai stresant cuvintele : societatea socialista multilateral dezvoltata, socialismul cea mai dreapta societate, munca patriotica, etc, etc.
Programul de televiziune a inceput sa se reduca, la fel si personajele care apareau pe sticla...
Dar, sincer, nu intrai la cineva sa nu te serveasca cu o cafea, nu te duceai la cineva sa ii ceri ajutorul si sa iti intoarca spatele, inca se traia acceptabil, si linistit, foarte linistit. Nivelul de stress era sub 10% fata de ceea ce este acum.
Este foarte adevatat ca si civilizatia era inca destul de departe... nu geografic ci ..stiintific. Ganditi-va ca abia in 1985 apare Windows 1.0 care se suprapunea peste DOS.
Oamenii atunci erau veseli, aveau chef de viata, nu erau apasati de griji, de datorii la banci, de credite, de stressul ca nu ai servici, ca nu ai casa...
Dupa '85 erai chiar obligat sa muncesti, daca te prindea "melitia" si nu aveai legitimatie de servici o incurcai, dadeai cu subsemnatul.
Lucrurile s-au inrautatit din ce in ce mai mult, si, desi socialismul era "cea mai dreapta societate", "viitorul intregii omeniniri", iar capitalismul si imperialismul era : "la un pas de prapastie", "nemilos", "permitea exploatarea omului de catre om", s-a ajuns la "cartela", "2 ore TV partial color", "munca patriotica", "platirea datoriilor externe", etc
A .. venit revolutia, rascoala, revolta, ce a fost ...
A venit intai pasnic la altii, apoi cu sange si lacrimi la noi.
Comunismul - desi noi nu avusesem parte de comunism - ci de un socialism cu iz balcanic romanizat - daduse faliment.
URA ! URA ! URA !
Si tot ceea ce insemnase pentru noi valoare, s-a rasturnat.
Nu mai era valoare. 90 % din oamenii de valoare ai Romaniei era membri de partid. Pana atunci luptai - daca nu erai lichea, sau erai pupincurist si dadeai cu ciocu la secu - ca sa devii. Te cautau comunistii si in fund pana sa te accepte. Si trebuia sa ai valoare sau sa dai cu ciocu si sa pupi un fund.
GATA ! COMUNISMUL A DAT FALIMENT ! TRAIASCA CAPITALISMUL !
Incet, incet magazinele s-au reumplut, televiziunile au aparut, viata a mers inainte...
Apoi am inceput sa ne instrainam, am inceput sa vedem in colegul de servici nu un prieten ci .. un potential candidat la postul meu... sa ne fie tot mai greu sa ne descurcam cu viata de zi cu zi.
Nu mai este omenie, nu mai avem un sistem de valori.
Am pastrat totusi : pupincurismul, datul cu ciocul - nu la secu, ci la sefu' -, balcanismul, minciuna... si multe altele
Dar ... necazul e altul, incepem sa vedem ca si CAPITALISMUL DA FALIMENT ...
Da, COMUNISMUL A DAT FALIMENT, CAPITALISMUL DA FALIMENT !!!
Uitati-va la Grecia, la Portugalia, Spania...
In curand : Ungaria, Irlanda ...
Despre Romania nu mai zic nimic ...
Oare chiar nu suntem debusolati ? Oare putem fi altfel ? Noi generatia 60-70, oare am fost blestemati ???
Ne-am nascut in noroi.. la propriu, am inceput sa vedem ca se poate trai si altfel, ca ... exista si desert ... dar imediat am fost pusi la zis : NU E PENTRU VOI !
Acum, cand am inceput sa ne readaptam la noile schimbari ... deja nu mai avem nici o sansa. Suntem prea batrani ...
PACAT !
Avem sansa porcului in Ajun de Craciun...
COMUNISMUL A DAT FALIMENT ...
CAPITALISMUL .. DA FALIMENT ...
Vorba lui Nenea Iancu.. eu .. cu cine votez ???

miercuri, 2 iunie 2010

BEETHOVEN

INNALTATOR, MAGISTRAL, GENIAL = BEETHOVEN
Concertul nr. 5 pentru pian
Pianist : Krystian Zimerman.
Orchestra : Wiener Philharmoniker.

Sonata lunii

Sonata lunii
de Lucian Blaga


Sonata lunii de Beethoven
e înăşi luna coborîtă pe pămînt.
Aşa s-ar crede şi aşa s-ar zice:
luna ce umblă prin păduri,
prin rouă-albastră şi prin flori de crini,
şi-alcătuieşte din lumini
amare şi din dulce vînt
Ofelii, Margarete, Beatrice.

Printre acestea te alegi şi tu,
ca o parte din Sonată
ce încă niciodată
nu a fost cîntată.

marți, 1 iunie 2010

Bancuri

Un om, pleaca de la serviciu in pauza de masa, si, grabit, da o fuga la administratie sa plateasca o factura.
Ajunge la administratie , intra si vede fericit ca nu mai e nimeni...
Se apropie de ghiseu:
- Buna ziua... am de platit o factura, va rog!
La care casierita:
- Va rog sa va intoarceti la coada, si sa va asteptati randul, ca toata lumea...
Omul nostru, nedumerit, se uita in jur, iese , apoi intra din nou, tot nimeni... asteapta putin, apoi merge la casierie:
- Buna ziua... am de platit o factura, va rog.
Casierita il invita iar sa astepte la coada pana -i vine randul... la care omul nostru se intinde peste ghiseu si-i arde o palma sanatoasa!
Casierita, zbuciumata:
- Cine-a dat?
Omul nostru raspunde:
- Nu stiu, nu vezi ce aglomeratie e aici?


***
Muma Padurii iese la plimbare prin tinutul proaspat inverzit, cu un corb asezat pe umar. Pe drum, vrajitoarea intalneste un tanar ratacit si, patrunsa de valul primavaratic, ii spune acestuia:
- Daca recunosti faptura care sade la mine pe umar, iti voi darui o noapte de dragoste.
Tanarul vede cat de urata este, se "concentreaza" si zice:
- Un bou?...
La care vrajitoarea:
- Bou esti tu, dar treaca de la mine.